Durere abdominală

Durerea abdominală poate fi cauzată de diverse afecțiuni, de la probleme digestive ușoare până la probleme medicale grave.

Vezi produsele asociate
Verificat medical
Fotografia lui Dr. Georgi Varbanov

Dr. Georgi Varbanov

Medic generalist | UIN: 0400005105

Revizuit la: Revizuit la:

Dr. Georgi Varbanov este medic de familie, dedicat îngrijirii bazate pe dovezi științifice și prevenirii bolilor.

Imagine principală pentru tratamentul Durere abdominală

Informații despre tratament

Ce este durerea abdominală?

Durerea abdominală se referă la disconfortul din stomac, intestine sau alte organe digestive. Durerea poate fi ușoară, moderată sau severă și poate avea un caracter ascuțit, surd, de tip crampă sau de arsură.

Tipuri de durere abdominală:

  • Durere abdominală acută: Debut brusc, care necesită adesea atenție medicală.
  • Durere abdominală cronică: Durere persistentă sau recurentă, care durează săptămâni sau luni.
  • Durere generalizată: Se extinde pe tot abdomenul și poate indica indigestie, gaze sau infecții.
  • Durere localizată: Limitată la o anumită zonă, semnalând adesea probleme precum apendicita sau pietrele la fiere.

Cauze frecvente ale durerii abdominale

Durerea abdominală poate apărea din cauza mai multor afecțiuni, inclusiv:

Probleme digestive
  • Indigestie & reflux acid: Senzație de arsură cauzată de iritarea produsă de acidul gastric.
  • Gaze & balonare: Cauzate de aer înghițit, factori alimentari sau bacteriile intestinale.
  • Constipație: Dificultate la eliminarea scaunului, care duce la disconfort și balonare.
  • Diaree & toxiinfecție alimentară: Infecții sau intoleranță la anumite alimente.
Afecțiuni inflamatorii
  • Gastrită: Inflamația mucoasei stomacului.
  • Boala inflamatorie intestinală (IBD): Afecțiuni precum boala Crohn și colita ulceroasă, care provoacă durere abdominală.
Tulburări ale interacțiunii intestin-creier
  • Sindromul de intestin iritabil (IBS): Tulburare digestivă cronică ce provoacă crampe și balonare.
Afectiuni specifice unui organ
  • Apendicită: Durere ascuțită în partea dreaptă inferioară a abdomenului, care necesită tratament de urgență.
  • Pietre la fiere & boală a vezicii biliare: Durere în partea dreaptă superioară a abdomenului, adesea după consumul de alimente grase.
  • Pietre la rinichi: Durere severă care iradiază din zona lombară inferioară spre abdomen.
  • Pancreatită: Inflamația pancreasului, adesea asociată cu consumul de alcool sau cu pietre la fiere.
Cauze ginecologice & reproductive
  • Crampe menstruale: Durere care apare înainte sau în timpul menstruației.
  • Chisturi ovariene: Pot provoca durere ascuțită sau surdă în partea inferioară a abdomenului.
  • Sarcină ectopică: O sarcină în afara uterului, care necesită îngrijire medicală urgentă.
  • Endometrioză: Afecțiune cronică în care țesut similar mucoasei uterine crește în afara uterului, provocând durere.
Afectiuni medicale grave
  • Hernii: O umflătură în peretele abdominal care provoacă disconfort.
  • Peritonită: Infecția membranei abdominale, care necesită îngrijire urgentă.
  • Ocluzie intestinală: Blocaj în intestine care duce la durere severă și vărsături.

Opțiuni de stil de viață și tratament pentru durerea abdominală

Tratamentul depinde de cauza durerii abdominale.

Îngrijire la domiciliu

  • Hidratare: Bea multă apă pentru a preveni deshidratarea.
  • Ajustări alimentare: Evită alimentele declanșatoare (condimentate, grase sau acide) dacă îți agravează simptomele.
  • Analgezice ușoare: Medicamente fără rețetă, precum paracetamolul, pot ajuta, dar evită AINS (ibuprofen, aspirină) dacă se suspectează ulcere sau gastrită.
  • Termoterapie: Aplicarea unei comprese calde poate ameliora crampele musculare și tensiunea.

Medicamente

  • Antiacide & antiacide reducătoare ale acidității: Pentru reflux acid și gastrită.
  • Probiotice: Pot ajuta digestia și echilibra bacteriile intestinale.
  • Antispastice: Pot ameliora crampele din IBS.
  • Laxative sau medicamente antidiareice: În funcție de afecțiune.
  • Antibiotice: Dacă infecția bacteriană este cauza.

Proceduri medicale & intervenții

  • Ecografie abdominală: Pentru evaluarea afecțiunilor ficatului, vezicii biliare, splinei, rinichilor și aortei abdominale.
  • Endoscopie sau colonoscopie: Pentru diagnosticarea afecțiunilor tractului digestiv.
  • Perfuzie IV & spitalizare: Pentru infecții severe, deshidratare sau obstrucții.
  • Îndepărtarea chirurgicală a apendicelui sau a vezicii biliare: Pentru apendicită sau pietre la fiere.

Informații suplimentare despre tratament

Durerea abdominală poate varia în intensitate și durată. Unele cazuri se rezolvă de la sine, în timp ce altele pot indica o afecțiune mai serioasă care necesită atenție medicală.

Simptome ușoare:

  • Disconfort temporar sau crampe care se ameliorează cu odihna sau modificări alimentare
  • Balonare ușoară, gaze sau arsuri ocazionale la stomac
  • Grețuri fără vărsături persistente
  • Durere ușoară de stomac după consumul anumitor alimente

Simptome moderate:

  • Durere persistentă sau în agravare care durează mai mult de 24 de ore
  • Grețuri frecvente, vărsături sau pierdere a apetitului
  • Durere care se extinde în alte zone, cum ar fi partea inferioară a spatelui sau umerii
  • Scaune neregulate, cum ar fi constipația sau diareea continuă

Simptome severe care necesită atenție medicală:

  • Durere ascuțită bruscă, în special în partea inferioară dreaptă a abdomenului, care ar putea indica apendicită
  • Durere severă însoțită de febră sau frisoane
  • sânge în vărsături sau scaun
  • Incapacitatea de a elimina gaze sau scaun, sugerând o posibilă obstrucție intestinală
  • Durere intensă care interferează cu activitățile zilnice și nu se ameliorează cu remedii casnice sau medicamente fără rețetă.

Întrebări frecvente

Găsește răspunsuri la întrebările frecvente despre Durere abdominală

Probleme digestive (gaze, balonare, constipație), infecții, afecțiuni inflamatorii, probleme specifice unui organ (pietre la fiere, apendicită) și afecțiuni ginecologice.
Consumul de lichide, evitarea alimentelor declanșatoare, folosirea unei perne termice și administrarea de analgezice ușoare (dacă este adecvat) sau antispastice fără rețetă.
Dacă durerea este severă, persistentă sau este însoțită de febră, vărsături ori sânge în scaun.
Da, stresul și anxietatea pot duce la disconfort la stomac, mai ales în afecțiuni precum IBS.
Alimentele fade, precum bananele, orezul, pâinea prăjită, ceaiul de ghimbir, ceaiul de fenicul și iaurtul, pot ajuta la calmarea stomacului deranjat.

Știi pe cineva pe care l-ar ajuta aceste informații? Distribuie-le!

Surse științifice